Instalațiile sanitare reprezintă sistemul de conducte, scurgeri, fitinguri, supape și corpuri de fixare instalate pentru distribuția apei potabile pentru băut, pentru încălzire și spălare, precum și pentru îndepărtarea deșeurilor. Montarea acestor instalații și întreținerea lor este adesea asigurată de un instalator autorizat.
Industria instalațiilor sanitare este esențială oricărei economii dezvoltate.
Primele instalații sanitare
Instalațiile sanitare își au originea în orașele antice, în jurul anului 2700 î.Hr. Atunci au început să se construiască băi publice și a fost nevoie să se asigure alimentarea cu apă potabilă și eliminarea apelor uzate, pentru un număr mai mare de oameni. S-au folosit țevi sanitare din lut.
Instalațiile sanitare au atins apogeul, în perioada de început, în Roma antică, unde s-au introdus sisteme expansive de apeducte, scurgeri din teracotă de îndepărtare a apei uzate și utilizarea pe scară largă a conductelor de plumb.
Instalații luxoase în Imperiul Roman
Arheologii au descoperit băi interioare luxoase în casele romanilor care făceau parte din clasa socială superioară, înainte de faimoasele băi publice ale Imperiului. În ruinele orașului Pompei, distruse de erupția Vulcanului Vezuviu în anul 79 d.Hr., s-au găsit case private cu încăperi întregi care serveau drept băi sau mai exact adevărate piscine interioare.
Treptele de marmură coborau de la podeaua de beton din casa principală. Pereții erau îmbrăcați cu marmură și, într-un spațiu gol sub podea, ardea un foc. Căldura trecea prin plăcile de teracotă care acopereau podeaua pentru a menține atât aerul, cât și apa la o temperatură confortabilă.
Apariția orașelor dens populate
Odată cu căderea Romei, atât alimentarea cu apă, cât și canalizarea au stagnat sau au regresat mai bine de 1.000 de ani. Îmbunătățirea instalațiilor sanitare a fost foarte lentă, cu puține progrese înregistrate până la dezvoltarea orașelor moderne dens populate în anii 1800.
În această perioadă, autoritățile de sănătate publică au început să facă presiuni pentru instalarea unor sisteme mai bune de eliminare a deșeurilor, pentru a preveni sau controla epidemiile. Anterior, sistemul de eliminare a deșeurilor consta doar în colectarea deșeurilor și aruncarea lor pe pământ sau într-un râu. În cele din urmă, au apărut sistemele separate, subterane de apă și canalizare.
În majoritatea orașelor mari de astăzi deșeurile solide sunt eliminate către stațiile de epurare pentru a separa și purifica parțial apa, înainte de a se vărsa în pâraiele sau în alte surse de apă. Pentru utilizarea apei potabile, s-au introdus țevile din fier galvanizat care au fost folosite până în jurul anului 1960. După acea perioadă, au fost utilizate țevile din cupru.
Utilizarea țevilor din plumb pentru apa potabilă a scăzut brusc după al Doilea Război Mondial din cauza faptului că oamenii au conștientizat pericolul intoxicării cu plumb. În acest moment, conductele de cupru au fost introduse ca o alternativă mai bună și mai sigură la conductele de plumb.
Materiale utilizate în sistemele de apă
Sistemele de apă din antichitate se bazau pe gravitație pentru alimentarea cu apă, folosind țevi sau canale, de obicei, făcute din lut, plumb, bambus, lemn sau piatră. Buștenii de lemn scobiți și înfășurați în benzi de oțel au fost folosiți pentru realizarea de conducte sanitare, în special pentru conductele de apă.
Buștenii au fost folosiți pentru distribuția apei în Anglia cu aproape 500 de ani în urmă. Orașele din SUA au început să folosească bușteni scobiți la sfârșitul anilor 1700 până în anii 1800. Astăzi, majoritatea conductelor de alimentare a instalațiilor sanitare sunt fabricate din oțel, cupru și plastic.
Componentele instalațiilor sanitare
Corpurile sanitare sunt dispozitive interschimbabile care folosesc apă și pot fi conectate la sistemul sanitar al unei clădiri. Sunt considerate a fi „corpuri”, prin aceea că sunt părți semi-permanente ale clădirilor, care nu sunt de obicei deținute sau întreținute separat. Astfel de corpuri sanitare sunt toaletele, pisoarele, bideurile, dușurile, căzile de baie, chiuvetele utilitare și de bucătărie etc.
