Una din cele mai importante etape în organizarea unei înmormântări este reprezentată de priveghi. Priveghiul este un moment cheie la care cei dragi, cunoscuţii, apropiaţii defunctului vin neinvitaţi pentru a-şi lua rămas bun. La astfel de evenimente nu se organizează o listă de invitaţi, nu se cere confirmare, ci este o adunare organizată cu ajutorul reprezentanţilor unei companii de servicii funerare in Bucuresti în care se deapănă amintiri frumoase despre defunct şi are loc chiar şi o slujbă specială, prin citirea Stâlpilor.

Rolul florilor şi lumânărilor la priveghi

Florile au un rol important la priveghi, sunt aduse de către cei care vin pentru a-şi lua rămas bun, fie că este vorba despre 2 garoafe sau o jerbă, este necesar ca aceste simboluri ale deplângerii suferinţei pierderii unei persoane să fie prezente la priveghi.

Pe de altă parte, lumânările sunt aduse la priveghere pentru a călăuzi sufletul defunctului în trecerea în lumea de dincolo. Lumânările şi florile sunt elemente ce însoţesc oamenii în orice etapă importantă, de la naştere şi botez, în căsătorie, până la finalul vieţii. Simbolul florilor şi lumânărilor este legat şi de aprecierea şi relaţia dintre persoane, raportate la defunct.

Adesea sunt alese garoafele în semn de prietenie, crizantemele în semn de sinceritate sunt aduse la priveghi, în timp ce calele definesc un rang social aparte şi trandafirii exprimă aprecierea şi admiraţia faţă de cei care nu mai sunt pe pământ. De asemenea, la priveghi se poate aduce şi coroana de flori.

Atmosfera la priveghi trebuie să fie una sobră, contrar credinţelor populare în care se punea accent pe o atmosferă în care depanarea amintirilor se făcea cu un pahar de tărie în faţă şi se spuneau glume şi se depanau amintiri plăcute despre defunct. Conform legii funerare în România, priveghiul nu se poate organiza acasă ca în trecut, ci doar în încăperi destinate priveghiului cu toate facilităţile dispuse de lege.

Cum se desfăşoară un priveghi?

Priveghiul este o parte a procesului de înmormântare a unei persoane ce presupune aducerea aminte a tot ceea ce a făcut defunctul şi ce a însemnat el pentru familie sicei din jur, un prilej prin care cunoscuţii se adună pentru a-l plânge. Această practică religioasă este un obicei păstrat de români şi prețuit de reprezentanţii firmelor de pompe funebre, fiindcă are un rol important, acela de a călăuzi sufletul defunctului spre lumea de dincolo.

Termenul de priveghi trebuie înţeles în mod corect, ca şi vegherea trupului neînsufleţit al defunctului şi rostirea de rugăciunilor pentru trecerea mai uşoară a sufletului în lumea de dincolo. La priveghi se aduce suc, se aduc alimente, se dau de pomană bucate ce pot fi mâncate în timpul ceremoniei, se aprind lumânări şi se spun rugăciuni.

De asemenea, la priveghi se vor:

citi Stâlpii, un moment în care preotul face cunoscut cuvântul Evangheliei şi în care se iartă păcatele defunctului astfel încât sufletul lui să plece în lumea celor drepţi liniştit;
oferi ofrande pentru sufletul celui adormit precum coliva vin şi mâncare.